„Nu exista activitate in viata omului care sa-i rapesca mai multa energie, ca si cand natura nu ne-ar fi oferit cea mai sanatoasa bautura, apa.“ -Pliniu.Ei bine, apa nu a satisfacut nevoia de lichide (si de extaz) a omului. Iar asta nu de ieri, de azi, ci tocmai din Paleolitic, cand a inceput producerea licorilor fermentate. Cu exceptia locuitorilor din zonele polare, unde sursele de zahar sunt inexistente, oamenii au demonstrat o abilitate remarcabila in a gasi cai de fermentare a diverselor produse salbatice sau cultivate – mierea, strugurii si alte fructe, cerealele (orzul, graul, porumbul, meiul si sorgul). O data ce sucul a fost extras din fructe, microorganismele (de tip Saccharomyces cerevisiae) incep sa se multiplice natural, hranindu-se cu monozaharidele din suc. „Vinul“ astfel rezultat a inceput, inca din Neolitic, sa fie depozitat si pastrat in vase de lut. Ca sa nu se oteteasca, fapt ce i-ar fi obligat pe amatori sa consume toata productia deodata, oamenii au inceput sa introduca in lichidul aromat si ametitor rasini si ierburi cu proprietati antimicrobieneEi bine, apa nu a satisfacut nevoia de lichide (si de extaz) a omului. Iar asta nu de ieri, de azi, ci tocmai din Paleolitic, cand a inceput producerea licorilor fermentate. Cu exceptia locuitorilor din zonele polare, unde sursele de zahar sunt inexistente, oamenii au demonstrat o abilitate remarcabila in a gasi cai de fermentare a diverselor produse salbatice sau cultivate – mierea, strugurii si alte fructe, cerealele (orzul, graul, porumbul, meiul si sorgul). O data ce sucul a fost extras din fructe, microorganismele (de tip Saccharomyces cerevisiae) incep sa se multiplice natural, hranindu-se cu monozaharidele din suc. „Vinul“ astfel rezultat a inceput, inca din Neolitic, sa fie depozitat si pastrat in vase de lut. Ca sa nu se oteteasca, fapt ce i-ar fi obligat pe amatori sa consume toata productia deodata, oamenii au inceput sa introduca in lichidul aromat si ametitor rasini si ierburi cu proprietati antimicrobiene.Istoria sucului este destul de lunga si pleaca de la curiozitatea unor mamifere arboricole de a se juca cu fructele si a le stoarce